Italia sudică

Desi toata lumea stie ca este o diferenta vizibila intre sudul si nordul Italiei, in ambele zone sunt locuri extrem de frumoase care trebuie vizitate si explorate, chiar daca nivelul de civilizatie, in unele zone, este inferior celui de la nord de Roma. 
Am vizitat regiunile Apulia si Basilicata, in prima explorand litoralui Marii Adriatice si cateva orasele pitoresti, iar in cea de-a doua regiune, am umblat pe strazile pietruite ale vechiului oras Matera. Litoralul este superb, asa cum o sa vedeti in pozele de mai jos. Nu toate plajele sunt frumoase, multe fiind foarte aglomerate, dar unele sunt perfecte, linistite, cu nisip fin si apa calda si calma asa cum e cazul plajelor Cala Lunga sau Zaiana de langa oraselul Peschici, unde am stat timp de o saptamana. Clima mediteraneana isi face simtita prezenta, prin temperaturi insuportabile in miezul zilei, dar care se domolesc la venirea noptii (banuiesc ca nu mai are rost sa precizez ca sansele de ploaie tind spre 0 in timpul verii). Unul dintre marile plusuri pe care il are litoralul din regiunea Apulia, il reprezinta, evident, gastronomia, ca doar vorbim de Italia, dar si vinurile din podgorii locale.

Uitam de valurile inspumate si de albastrul infinit al marii, si patrundem in interiorul tarii, pentru a vizita interesantul si ciudatul oras Alberobello, faimos pentru casele sale cu acoperis tuguiat, asociat cu Munchkin Land din filmul "Vrajitorul din Oz" din 1939. Odata cu Alberobello am bifat si ultima noastra experienta in Italia sudica, o zona mai putin turistica, dar cu un enorm potential.

Ultima lună de vară

August este ultima luna din anotimpul, prea scurt, numit vara. Gradina sufera din cauza caldurilor extreme din ultimele saptamani si trebuie udata de cel putin 3-4 ori pe saptamana. In livada incep sa se coaca perele (desi multe sunt mancate de pasari), merele timpurii si prunele. 

Cam asa arata gradina la sfarsitul lunii iulie si inceputul lunii august:

Gladiole "Indian Summer", "Jester",  si "Wine and Roses".

O floare de cactus, care nu si-a anuntat in niciun fel aparitia, doar ce m-am trezit intr-o dimineata cu ea inflorita. E prima data cand vad o asemenea floare la cactus, pana acum eram convins ca nu infloreste.

Matera, orașul de piatră

Matera este o localitate aflata in regiunea italiana Basilicata, in sudul tarii. Ceea ce face din Matera un orasel special nu sunt nici bulevardele largi cu multe magazine, nici cladirile mari si impunatoare specifice arhitecturii italiene, ci partea veche si partial nelocuita a orasului, numita de localnici "Sassi" adica "pietrele", datorita faptului ca majoritatea cladirilor sunt sapate in stanca sau construite din piatra. Desi acum multe dintre case sunt parasite si lasate in paragina, ele erau odata locuite, pana in urma cu cateva zeci de ani, cand datorita conditiilor grele, localnicii s-au mutat in partea noua a orasului. Multi arheologi considera Sassi di Matera ca cea mai veche asezare umana din Italia si totodata, singura localitate in care, in prezent, se mai poate locui in casele in care au trait stramosii nostri de peste 2000 de ani.

Totusi, partea veche a orasului Matera a devenit mai cunoscuta in principal datorita numeroaselor filme care s-au turnat aici, printre care "King David" (1985), si "Patimile lui Hristos" (2004); cel din urma si-a lasat amprenta asupra orasului, peste tot fiind indicatoare ce semnifica Drumul Crucii-Via Dolorosa sau locurile unde s-a oprit Mantuitorul in drumul spre Golgota. Pe langa atmosfera care te face sa te simti intr-o alta epoca cand te plimbi pe stradutele pietruite, Sassi mai au si un aer misterios si oarecum sacru, acesta fiind probabil motivul pentru care a fost ales de numerosi regizori pentru filmele lor. 

Pot spune ca am vizitat Matera in perioada oportuna, cand inca nu este foarte celebra si turistica, dar cu siguranta acest lucru se va schimba din 2019, cand va deveni capitala culturala europeana. Deci, daca nu ati facut-o inca, mai aveti timp pana in 2019 sa vizitati Sassi di Matera inainte sa ajunga o atractie turistica aglomerata, plina de curiosi veniti din toate partile lumii.

Pe varful stancii care se vede in pozele de mai jos a fost rastignit Iisus Hristos in filmul amintit mai sus. Nu se putea ajunge pana acolo, deoarece la baza stancii se afla o biserica sapata in stanca, San Pietro Caveoso.

Vară timpurie

Perioada dinaintea secerisului este cea mai frumoasa din an pentru o plimbare in natura. Florile de camp parfumate sunt inflorite iar natura este inca tanara, pana la venirea caldurilor puternice. Pe langa diversitatea de culori, forme si parfum, florile de camp mai impresioneaza si prin rezistenta lor, deoarece reusesc sa creasta si sa se dezvolte indiferent de amplasament sau de conditiile locului in care cresc. Pot spune ca m-am convins din nou, daca mai era cazul, ca natura este cel mai bun si profesionist peisagist.

Asa arata natura la sfarsitul lunii iunie si inceputul acestei luni:

Se pare ca si insectele sunt foarte ocupate in aceasta perioada.

Solstițiu

In fiecare an, data de 21 iunie marcheaza ziua solstitiului de vara, ziua cea mai lunga din an (anul acesta 15 ore si 32 de minute), cand incepe vara astronomica. Mi se pare insa ca cea mai importanta semnificatie a fenomenului este puterea luminii solare, care domina intunericul nocturn. Poate acesta este si motivul pentru care, ziua de azi era si este inca speciala, deoarece inca din timpuri stravechi civilizatiile celtice, nordice, dar si romanii aveau diverse sarbatori si festivaluri in cinstea celei mai lungi zile din an. Totodata, diverse ritualuri magice erau legate de ziua aceasta, tot datorita puterii luminii.

Despre lavandă

Lavanda (lavandula angustifolia), cunoscuta popular si ca levantica este o planta care isi are originile la granita dintre Franta si Spania, in Muntii Pirinei, fapt care explica si preferintele sale pentru solurile argilo-nisipoase, sarace si uscate, ea descurcandu-se foarte bine in conditii de seceta. Tocmai datorita nevoii putine de apa si a preferintei pentru zonele insorite, lavanda s-a adaptat perfect la mediul mediteranean. Se poate inmulti prin seminte sau prin divizarea tufelor, de obicei in luna septembrie. Este recunoscuta si pentru parfumul ei intens, care se simte mai bine ziua, cand soarele este sus pe cer.

Dar lavanda nu este doar o planta ornamentala. Ea mai este folosita atat in scop terapeutic, dar mai ales economic, si nu numai sub forma de saculeti parfumati sau diverse produse cosmetice ci si prin infiintarea de culturi. Si asta e valabil si in Romania, deoarece culturile de lavanda se pot adapta perfect la clima noastra cu putin ajutor. Fiind o planta nepretentioasa, ea nu are nevoie decat de un loc in plin soare, cu solul adecvat si eventual irigatii in caz de seceta extrema si ingrasaminte pe baza de azot. Cea mai buna perioada pentru infiintarea unei culturi este primavara. E insa rentabil? Mai mult ca sigur da, cel mai bun exemplu l-am dat aici. Doamna despre care vorbeam in postarea respectiva era foarte multumita de investitia facuta. Ea se ocupa in principal cu vanzarea de material saditor catre alti viitori producatori, dar si cu vanzare de flori, de flori uscate, de saculeti parfumati si, daca tin bine minte si cu ulei esential de lavanda. Cultura de levantica este asadar o posibila ideea de afaceri profitabila la noi, si nu numai, avand in vedere ca piata tinde sa se reorienteze spre agricultura si horticultura.

Mai jos, tufa mea de lavanda inflorita de 2-3 zile:

O alta specie de levantica, tot la mine in gradina, anul trecut.

Cultura de lavanda a doamnei respective, pe care am vizitat-o acum doi ani, in toamna.

Si, lavanda la ea acasa, in Provence. Imaginea o am de la niste prieteni care au vizitat regiunea din sudul Frantei vara trecuta, cand levantica era in floare.

Poezie în imagini

 Iata, se duse si iarna, vara dorita revine,

Campul se umple de flori.

Frunzele 'n aur se scalda, cerul in limpezi izvoare,

Inima 'n line cantari

Ziua, un haos de raze, noaptea o sita de stele

Pare a cerului arc;

Totul renaste si canta, canta cu sufletu 'n raze

Oameni si pasari si flori.

(Iuliu Cezar Savescu - Vara ; din antologia "Din poezia noastra parnasiana)