Museo del Prado

In urma cu un an, am fost intr-0 minunata excursie in capitala Spaniei, Madrid. Imi aduc aminte cu mare placere de locurile vizitate, de decoratiunile minunate ale Palatului Regal, de aglomerata Gran Via si de jamonul si sangria de la restaurantele madrilene.

Insa parca tot emblema capitalei spaniole mi-a ramas cel mai bine in minte, poate si pentru faptul ca de mult asteptam sa il vizitez - este vorba bineinteles despre Muzeul Prado. Denumirea vine de la cuvantul "prado", care in spaniola inseamna pajiste. Anul trecut, cand l-am vizitat, muzeul sarbatorea 195 de ani de la inaugurare, in anul 1819,  fiind construit la ordinul regelui Carlos al III-lea. Prado este considerat unul dintre cele mai interesante muzee de arta din lume, iar unii afirma ca ar detine cea mai importanta colectie de pictura europeana din lume. Cand am vizitat Prado, am intrat pe la poarta strajuita de statuia lui Francisco de Goya si am stat la o coada decenta, de aproximativ 10 persoane, dar care s-a miscat repede, fara probleme. A trebuit apoi sa ne alegem ce galerii sa vedem, pentru ca era imposibil de vazut tot - si am ales Velazquez, El Greco, Rembrandt, Goya, Caravaggio si Rafael. Pe masura ce cutreieram holurile largi, eram din ce in ce mai obositi, dar si mai incantati de ce am vazut, secole intregi de cultura umana stand expuse pe pereti in fata ochilor nostri. Am fost impresionat de pictura lui Velazquez (cu celebra "Las meninas"), dar mai ales de tablourile lui El Greco, cu stilul sau misterios si chiar sumbru - parca mi-l si imaginam cum picteaza intr-o camera intunecoasa, la lumina slaba a unei lumanari. Am trecut rapid apoi pe la pictura italiana, cu Rafael si Caravaggio in prim plan, ca mai apoi sa ajungem la Goya, pictorul "Majelor", cu o opera ce si-a atins apogeul spre sfarsitul vietii pictorului. Cand am iesit din muzeu, obositi si infometati, am fost intampinati afara de ritmuri de flamenco si de o formatie de dansatori care performau dansul traditional spaniol.

Prin Toledo

Inainte ca Madridul sa devina capitala Spaniei, orasul care indeplinea aceasta functie a fost Toledo, localitate aflata in regiunea Castilia-La Mancha din centru tarii. Orasul vechi inca mai pastreaza multe din cladirile seculare, dar impunatoare si zidurile groase, cu aer medieval, care arata de ce a fost Toledo cel mai important oras al Spaniei pana in 1561. Alcazarul din Toledo este cel mai bun exemplu de o astfel de constructie, dominand tot orasul.

Acum personal, mi-a placut orasul dar m-as fi asteptat la ceva mai mult de la o asa importanta atractie turistica din aceasta zona. Noi l-am vizitat in decembrie, in extrasezon, si poate de aceea strazile erau destul de pustii iar orasul cam neanimat. Peste tot insa se simtea prezenta faimosului pictor El Greco, care si-a trait aici ultimii ani de viata, numeroase cladiri purtandu-i numele. Catedrala este mare si impunatoare, cu un turn ascutit care se vede din departare. Toledo este strabatut de raul Tajo care inconjoara orasul vechi, podul San Martin facand trecerea peste cursul de apa. Faimoase sunt si cutitele din otel de Toledo, prezente in mai toate magazinele. Evident ca ne-am cumparat si noi cateva - un suvenir util.

Sus, Catedrala din Toledo, iar in ultima poza, vedere spre raul Tajo.

Gradina Muzeului Sorolla

De obicei muzeele au grija sa isi faca publicitate astfel tot mai multa lume sa afle detalii despre ele.

Nu este cazul Muzeului Sorolla din Madrid, daca nu aflam de el de la o cunostinta nici nu am fi stiut de existenta lui, si ar fi fost pacat. Muzeul este de fapt casa in care a stat pictorul spaniol Joaquin Sorolla cea mai mare parte a vietii si totodata locul unde a pictat cele mai multe dintre operele sale (unele expuse si la Prado). Se afla situat relativ in zona centrala a orasului, intre doua cladiri mai inalte si este ca o oaza de verdeata, avand o gradina superba in jurul vilei, cu fantani, iazuri, mozaicuri in stil andaluz si o multime de flori, creata chiar de pictorul insusi.

Gardul dinspre strada este acoperit cu o iedera deasa asa incat zgomotul masinilor este bine atenuat, creandu-se o atmosfera calma si linistitoare. Pictorul a folosit gradina ca sursa de inspiratie pentru operele sale, mai ales in ultima parte a vietii sale. Este foarte interesant cum inauntrul vilei regasesti tablouri cu imagini din gradina prin care tocmai ai trecut. 

Mobilierul dinauntru s-a pastrat in mare parte, doar cateva elemente au fost inlocuite sau indepartate.

Ca o concluzie, muzeul este putin diferit de celelalte muzee pe care le-am vazut fiindca nu iti creeaza senzatia ca esti intr-un loc public, ci iti da aproape senzatie ca in propria gradina.

Madrid

 Madrid - capitala Regatului Spaniei, incepand din anul 1563, simbolul monarhiei spaniole, oras al culturii, fotbalului si al gastronomiei. Cam asa vad eu Madridul dupa o excursie de 3 zile prin capitala iberica. Desi putin reticent in a alege sa vizitez acest oras, care se alfa oarecum in umbra Barcelonei, cum am ajuns prima data aici si m-am uitat putin in jur am constatat ca este superb. Strada principala, Gran Via, este un muzeu in aer liber,  fiecare cladire avand o arhitectura deosebita, ce imbina placut noul cu vechiul, Palatul Regal are cel mai frumos decor interior din cate am vazut pana acum iar Muzeul Prado isi merita pozitia, printre primele 10 cele mai frumoase muzee ale lumii.

Dar sa le luam pe rand. Palatul Regal, unde si-au avut resedinta toti regii Spaniei nu este foarte mare comparativ cu alte palate cum ar fi Versailles, spre exemplu. Are in fata o piata enorma si este amplasat fata in fata cu Catedrala Almudena.

Odata ce ai intrat in Palat nu ai cum sa nu fi coplesit de decorurile minunate din numeroasele incaperi. Tapetele de pe pereti, candelabrele, mobilierul sunt unice si absolut superbe. Pe masura ce treci dintr-o camera in alta parca te intorci in timp, in vremurile de glorie ale monarhiei spaniole.

Parcul Retiro, parcul central din capitala Spaniei, unde madrilenii aleg sa isi petreaca timpul liber in aer curat, este dominat de statuia regelui Alfonso al XII-lea.

Mai jos, o reprezentatie stradala a celebrului dans flamenco, cu oameni imbracati in costume nationale.

Si acum Prado! Imensul muzeu de arta este de departe cel mai cunoscut obiectiv din Madrid, cu o colectie impresionanta de picturi si sculpturi ale mai multor artisti celebri in frunte cu Velazquez, El Greco, Goya sau Rafael.

Dupa o plimbare de aproape o ora si jumatate nu am apucat sa vedem nici macar jumatate din toate exponatele, am mers sa le vedem doar pe cele mai cunoscute. Dintre toti, stilul atipic al lui El Greco m-a fascinat cel mai tare. Mi-ar fi placut sa ma pricep ceva mai mult in domeniu, astfel sigur as fi apreciat mai tare tot ce am vazut aici. In concluzie, daca ajungeti vreodata in Madrid, trebuie neaparat sa vizitati Muzeul Prado indiferent daca sunteti cunoscatori intr-ale artei sau nu.

La final, gara Atocha, unde au avut loc atentatele din 11 martie 2004. Inauntrul sau se afla o mica gradina botanica cu palmieri si alte plante exotice.

Madridul a insemnat pentru mine o frumoasa supriza in primul rand pentru ca nu ma asteptam sa fie asa de frumos si impresionant. Practic nu am gasit vreau loc din oras care sa pot spune ca imi displace sau ca este urat si neingrijit. Recomand cu caldura acest oras cu atat mai mult cu cat este relativ aproape.

Mallorca

¡Buenos dias!

Mallorca, cea mai mare insula din arhipelagul Baleare, apartinand de Spania. Capitala insulelor este orasul Palma de Mallorca, primul pe care l-am vizitat in excursia noastra. De cum am parasit aeroportul, ne-a intampinat catedrala La Seu, o cladire impresionanta in stil gotic ce dateaza din secolul al XIII-lea. Dupa ce am vizitat catedrala si centrul Palmei (destul de aglomerat si cu un port urias) ne-am oprit la o terasa pentru a degusta o delicioasa paella, mancarea traditionala spaniola pe baza de orez si cu diverse alte ingrediente, de la pui pana la fructe de mare.

Fata de Palma de Mallorca, Alcudia, oraselul in care am stat noi, era mult mai linistit. In centru, avea si acesta o cetate veche foarte interesanta, cu ziduri groase cu creneluri.

In drum spre frumoasa plaja Sa Calobra am fost nevoiti sa parcurgem un drum destul de dificil, deoarece trecea printr-un lant muntos abrupt, iar in unele locuri nu era loc decat pentru o masina pe sosea.

In final pot spune ca a meritat drumul deoarece plaja se afla intre doua stanci, iar apa este de un albastru minunat, calda si limpede.

Valdemosa este probabil cel mai celebru sat din Mallorca, si nu doar datorita frumusetii lui, ci si pentru ca aici a trait, in urma cu aproape 200 de ani, celebrul compozitor polonez Frederic Chopin alaturi de iubita sa George Sand. Micul sat este foarte cochet, cu stradute mici si inguste, dar aranjate frumos si cu bun-gust.

De pe Cap Formentor se vedea pana departe in zare, spre golful Pollenca si plaja cu acelasi nume.

Plajele din aceasta insula sunt minunate, majoritatea cu nisip fin, iar apa, cel putin in perioada asta, este calda, numai buna pentru baie. Si sub apa e mare forfota chiar si la o distanta mica fata de tarm.